Să ne mai distrăm puțin înainte de începerea școlii!
Un joc fără nicio legătură cu matematica 🙂
Diverse evenimente sau teme studiate la alte materii ne pot da prilejul pentru a întocmi frontal grafice.
La început de an școlar putem realiza grafice legate de activitățile copiilor din vacanță (locurile în care au fost, țara pe care au vizitat-o, tipurile de activități făcute etc). Exersăm întocmirea și citirea graficelor și discutăm despre vacanța lor.
Pe o coală mare de hârtie trasăm cele doua axe ale graficului, pe una vom pune formele de relief + marea, pe cea orizontală, iar pe cea verticală vom pune numărul copiilor care au vizitat aceste forme de relief + marea. Fiecare copil va primi un bilețel autocolant, tăiat în formă de dreptunghi pe care își va scrie numele și va colora bilețelul cu culoarea convențională a formei de relief + marea ( toate bilețelele vor avea aceeași formă pentru a putea forma coloane în grafic). Copiii le vor lipi pe rând pe grafic începând din partea de jos, unul deasupra celuilalt formând o coloana pentru fiecare formă de relief + marea. (Pentru realizarea unui grafic nu e necesară scrierea numelui copiilor dar acest grafic poate rămâne afișat în sala de clasa și atunci e important pentru copii să aibă numele acolo). În momentul în care își lipesc biletul pot fi solicitați să prezinte în 2-3 propoziții locul vizitat. Dacă au vizitat mai multe locuri, vor lipi mai multe bilețele, pentru fiecare loc vizitat, unul.
Graficele ne dau prilejul de a face observații. Când graficul e gata, putem începe să facem observații și niște calcule matematice legate de acesta. Prima dată îi lăsăm pe copii să facă observații libere și apoi intervenim cu completări.
Observațiile și calculele pe care le putem face pe marginea graficului formelor de relief:
Câți copii au fost la mare/munte/deal/câmpie?
Unde au fost cei mai mulți/cei mai puțini copii de la noi din clasă?
Cu câți au fost mai mulți la munte decât la deal?
De câți copii mai era nevoie pentru ca cei care au fost la munte sa fie la fel de mulți cu cei care au fost la mare?
De câți copii mai era nevoie minim pentru ca cei care au fost la munte să îi întreacă pe cei care au fost la mare?
Câți copii au vizitat mai multe forme de relief? (Aici putem căuta nume pe grafic sau putem conduce copiii spre modul de rezolvare al unor astfel de probleme si anume să adunăm copiii care apar în toate coloanele și să scădem numărul elevilor care au lipit bilețele pe grafic dacă nu avem situații în care să își fi pus numele în mai mult de două coloane)
Se poate întocmi graficul și în caiete în cazul copiilor mai mari. Se poate chiar lipi apoi o listă de întrebări legate de grafic sau chiar întrebările discutate la care ei să răspundă în scris și apoi se poate face schimb de caiete pentru verificare.
Separat, lângă graficul matematic, simultan, pot fi deschise 4 brainstorming-uri (având în centru scrise cuvintele de pe grafic) la care fiecare elev să completeze cu numele locului vizitat și un cuvânt care să reflecte o trăsătură a locului vizitat, după ce și-a lipit bilețelul pe grafic. Și acestea pot fi expuse în sala de clasă.
Dacă există acces la internet și aparatura specifică (laptop, videoproiector), se pot lua prin sondaj trei locații, căutate cu ajutorul copiilor pe Google maps și verificat în ce formă de relief se găsesc. Se poate intra chiar cu Street view-ul pentru o scurtă călătorie virtuală.
Exemple de grafice făcute cu elevii mei de-a lungul anilor:
graficul curajului la vaccin (în poza lipsesc numerele pe verticală)
graficul fructelor/legumelor preferate (în poză lipsesc numerele pe verticală)
graficul numărului de pești realizați în pictură
graficul jocului preferat
graficul numărului de probleme rezolvate cu o anumita ocazie
graficul zilelor de naștere.
Sunt convinsă că sunt multe situațiile în care putem realiza acest tip de activitate.
O varianta de joc pentru exersarea relațiilor mai mic-mai mare este "Ghicește numărul!"
Unul dintre jucători scrie un număr pe hârtie iar celălalt trebuie să îl ghicească. Se dau indicii "mai mic-mai mare" în funcție de încercările celuilalt până când numărul este ghicit. Câstigă cine a ghicit numărul din cât mai puține încercări.
Pentru a exersa citirea, scrierea, ordonarea, compararea numerelor naturale se poate juca jocul Bingo. Aceasta activitate poate fi folosită ca o activitate introductivă sau ca o activitate în completare.
Copiilor li se dau bilețele cu tabele de 5X5 pătrățele, în care să își scrie ce numere doresc de la 1 la 75 (vor fi doar 25 de numere). Dupa ce și le scriu, sunt solicitați să le citească sau să citească selectiv, exersându-se citirea coloanelor și a rândurilor. Este un prilej pentru a observa cum citesc copiii numerele, intervenind acolo unde e cazul, insistând pe pronunția corectă.
Apoi se extrag numere dintr-un recipient drăguț în care am introdus bilețele cu numerele de la 1 la 75. Poate fi chemat câte un copil pe rând care să extragă câte un număr, pe care să îl citească cu voce tare, iar ceilalți copii vor colora numărul respectiv dacă se află pe bilețelul lor. Numărul extras este pus sau scris pe tablă. Când cineva are colorate 5 numere pe linie, pe coloana sau pe diagonală strigă "Bingo" și biletul este verificat.
Se stabilește de la început cât va continua jocul "Bingo", care e numărul de câștigători la care jocul se oprește.
Apoi se pot purta discuții referitoare la numerele extrase sau se pot scrie în caiet sau pe fișa dată cerințe legate de numerele extrase.
Care e cel mai mare/cel mai mic număr extras?
Hai să scriem numerele extrase în ordine crescătoare/descrescătoare!
Care sunt vecinii celui mai mic număr extras?
Care este succesorul/predecesorul celui mai mare număr extras?
Din ce sunt formate numerele extrase?
Care sunt numerele pare/impare extrase?
Scrie numerele de la cel mai mic până la cel mai mare număr de pe fișa ta.
Alege 10 perechi de numere de pe bilețelul tău si compara-le.
Alege 5 numere și descompune-le în zeci și unități.
Citește un număr de pe fișa ta și numește un coleg care să îl descompună în zeci și unităti.
Se pot cere și elevilor idei de cerințe legate de aceste numere. Acest joc poate fi folosit și când elevii învață numere mai mari precizându-li-se intervalul din care își vor alege numerele pe bilețele. Eu am folosit acest joc chiar și la limba română înlocuind numerele cu litere sau cu cuvinte.
Copiii au fost încântați, și-au exersat cunoștințele într-un mod plăcut!
În Step By Step, una dintre modalitățile de evaluare este Scaunul autorului. Este un scaun deosebit pe care copiii se pun atunci când, adunați în semicerc, prezintă rezultatul muncii, când prezintă ceva la noutăți, când prezintă lecția învățată. Nu este un moment stresant având în vedere că elevii în acest sistem nu iau note și nici calificative, ei sunt învățați să urmărească și să aprecieze progresul individual, ce știu să facă și unde mai necesită consolidare.
Cum îl folosim la matematică? După munca independentă, copiii sunt invitați să ne explice cum au rezolvat o problemă, un exercițiu, etc. Verbalizarea, explicarea modului de gândire, în matematică este foarte importantă, ne ajută să descoperim unde greșește elevul și e o dovadă a interiorizării cunoștințelor elevilor. În momentul în care știi să explici de ce ai procedat într-un anumit fel înseamnă că ai înțeles, că ți-ai însușit cunoștințele. E foarte important să acordăm cât mai mult timp pentru a-i lăsa pe elevi să verbalizeze rezolvările, să le explice mai ales după predare. Copiii sunt încurajați să vină pe scaunul autorului, acesta fiind un loc unde ești apreciat, ajutat, ți se dau sugestii, sunt descurajate comentariile negative, acestea fiind înlocuite treptat de sugestii și o atitudine pozitivă față de cel care este acolo, copiii se obișnuiesc să aprecieze descriptiv ceea ce au realizat colegii devenind conștienți de valoarea fiecăruia.
Este un moment în care fiecare poate deveni important, un moment în care vorbești în fața unui grup, îți clădești încrederea în tine, îți învingi timiditatea, te bucuri de feed-back din partea colegilor și a învățătoarelor.
Uneori activitățile matematice se pretează desfășurării lor în natură sau în afara mediului sălii de clasă, alteori ieșirea în natură poate fi doar o diversificare a activității matematice cu impact asupra implicării copiilor și a percepției acestora asupra activității matematice.
Exemple de astfel de activități:
Am desfășurat astfel de activități și eficiența lor a fost mare, copiii s-au implicat și activitatea le-a rămas în minte ca una deosebită despre care au vorbit părinților iar obiectivele noastre matematice au fost atinse. Desigur că eu aici am dat doar câteva exemple de idei, dar activitatea trebuie minuțios pregătită pentru a avea eficiența maximă, astfel încât să fie percepută ca o activitate matematică și nu doar ca o ieșire din mediul sălii de clasă.